Singur…

Octombrie…ies din apartament, oprindu`ma o clipa in fata blocului…in jur totul de un gri deprimant…pe strada doi copii se tin de mana, inocenti…zambesc spre ei…Imi aprind o tigare si incep sa pasesc agale pe asfaltul sters…imi pun castile in urechi si dau drumul la o melodie…”Good things might come for thoose who wait….” imi suna in minte…ma gandesc la mine…ma gandesc la ea … ma gandesc la noi…ma gandesc ca poate asa a fost sa fie … sau poate sa nu fie … o iubesc…ma gandesc numai la ea …e muza viselor mele…stapana gandurilor mele…ma gandesc la serile de neuitat…ma gandesc la buzele ei … la sarutul ei fierbinte si la tremuratul ei…la parfumul ei imprimat in haine…o clipa regret ca a trebuit sa o intalnesc…o singura clipa mi`a fost de ajuns sa o vad … sa stiu ca o iubesc … desi blestem acea clipa…e tot ce mi`a mai ramas…seara gandindu`ma la sarutul ei…ajungand acasa constatam ca a fost doar un alt impuls incontrolabil din partea amandorura…sufeream…si sufar…acele clipe de amagire…minunate in esenta lor…usturatoare dupa…

Ziua ne certam…Seara ne certam…dupa ne intalneam si uitam totul…pierdut in bratele ei…gandindu`ma la…nimic…apropiindu`ne din ce in ce mai mult…buzele se intalnesc…simteam ca plutesc…ingerul meu se intrupase luand chipul ei…dar pentru ea eram doar un “altul”, un strain de sentimente…un necunoscut…nepasandu`i…spunandu`si ca o sa treaca…ca e doar un impuls…dar nu … nu e un impuls…e dragoste…dragoste puternica care te apasa si iti stoarce si ultima picatura de energie….Opresc melodia…o lacrima curge din coltul ochiului…aluneca pe obraz…o sterg…ma opresc un moment…arunc o privire in spate…catre locul intalnirii din fiecare seara…gandindu`ma cum sa fac sa uit totul, sa sterg fiecare amintire legata de ea din mintea mea …dar nu pot…acum un firicel de lacrimi se scurge pe obraz cu regret….regretul ca nu am puterea sa o fac sa fie a mea…regretul cu care adorm in minte…regretul cu care ma trezesc in fiecare dimineata mohorata de toamna……Realizez ca s`a inserat…iau drumul catre casa…..zarind`o iesind din curtea scolii….fara sa`mi dau seama ii arunc o privire nestiind ca o privesc…o vad zambind si ma gandesc ca poate e fericita asa cum e ….grabesc pasul si o las in urma…imi mai aprind o tigare si urc in scara blocului…deschid telefonul….fara sa`mi dau seama ma trezesc cu numarul ei in fata ochilor….imi doresc sa o sun….sa ii aud vocea…dar nu….imi fac mai mult rau…ma ranesc mai mult pe zi ce trece…bag telefonul in buzunar….trag ultimul fum in piept….ezit cateva secunde si urc in casa….gandindu`ma ca poate maine o sa fie altfel….