RSS

Tag Archives: dragoste

Otrava

ImagineOtrava….atat de multa in sufletele unora…atat de multa in gurile altora….Cu totii o injectam in suflete, prin fapte, sau prin vorbe…Cu totii gresim , cu totii facem rau , intentionat sau neintentionat…Trist e ca o facem tot mai des, fara sa constientizam ca facem rau acelor persoane, carora fie ca vrem , fie ca nu, le gresim constant…Si in loc de iertare, in loc sa facem ceva sa reparam greseala, aruncam cu venin, aruncam cu vorbe, aruncam cuvinte care dor, fac rau , si ne comportam ca animalele….fara suflet, reci si fara pic de remuscare, dam vina pe cei carora le gresim … Desi , noi fiind vinovati , impinsi de orgoliul prostesc invinovatim pe altii de faptele noastre….Cuvinte grele, spuse la nervi, la suparare, din gelozie sau pur si simplu pentru a ne face pe noi sa ne simtim bine, care ne dau impresia ca ne scapa de orice vina, afecteaza pe cei de langa noi emotional puternic … Isi pierd increderea in sine , isi pierd increderea in oameni , se invinovatesc si isi pierd si farama de caldura ce le`a mai ramas in suflet….

Atunci cand reactionezi impulsiv, din dragoste, devii protector, iti pasa, vrei tot ce e mai bun pentru persoana de langa tine , sa`i oferi pana si inima din piept, sa o tii strans in brate, sa ii oferi toata dragostea ce o porti in tine…Vrei ca totul sa fie perfect, sa fie bine, sa fiti doar voi…unul in bratele celuilalt…sa adormiti imbratisati, sa va sarutati , si diminetile sa va treziti zambindu`va, imbratisandu`va din nou, la nesfarsit, timpul ne mai avand nici o putere asupra voastra….Legati de destin , orbiti de sentimente puternice, nu vedem ca totusi , unii poarta masti grele, zambete false si nepasare in inima… Nu vedem ca cei pe care ii consideram apropiati, prieteni , sunt cei mai aprigi dusmani ….

Orbit de dragoste, nu am vazut de fapt ce se ascunde sub acele chipuri zambitoare, sub acele fete nevinovate si “inocente” … Tind sa cred ca nu mai e nimeni care sa ma inteleaga…care sa ma accepte, care sa vada intr`adevar ca nu sunt un om rau … Sa inteleaga ca SUNT OM , gresesc, iubesc, sufar…. Sa inteleaga ca sunt trist, sunt fericit, ma doare … Sa inteleaga ca am fost ranit….mi`a fost greu, si toate m`au schimbat…. Sa vada ca sunt sensibil, sub aceasta masca de “dur” fara sentimente, rece, “fara scrupule” , rau…sub toata aceste aspecte, totusi, e un suflet… O inima care imi bate in piept, ranita de prea multe ori , un suflet golit si chinuit de nenumarate ori …. Un om, cu mult diferit de toti ceilalti … Nu, nu sunt perfect…Nici pe departe…am pacatele mele, grele, multe si rele…Am defecte, ca orice persoana, dar am un suflet bland….Si nu, nu sunt “printul” din povesti, nu sunt nici macar un tip “dragut” de care sa te indragostesti la prima vedere… Nu sunt un tip cu o situatie materiala buna, nu sunt baiatul cuminte si care nu are habar de multe….Sunt acela pe care sa`l iubesti, sa`l tii in brate, sa te gandesti la el , si acela de care sa fugi cand l`ai ranit…Razbunator, crud, fara remuscari si fara pareri de rau atunci cand i`ai facut rau…. Sunt om … Neputincios in fata timpului, neputincios in fata dragostei, fara a putea controla de cine sa se indragosteasca, pe cine sa iubeasca , si cat… Sunt om … Sunt un om ca voi toti , care sufera, caruia ii pica greu cuvinte spuse din rautate, sau doar la suparare…Ma consum, si ma consuma tot ce se intampla in jur …. Ma doare cand vad cati oameni falsi , cati prefacuti si cati “mancatori” ai in jur , “prieteni” care iti “sunt aproape” doar atata timp cat ii poti ajuta…apoi, ca prin minune, dispar…

Otrava din gurile lor, ajung in sufletul tau…Te doare, incepi sa te intrebi cu ce dracu ai gresit, ce ai facut gresit….Incerci sa faci pe plac, ingenunchezi si te injosesti, pana la limita… Dar nu le pasa… Te considera vinovat, esti vinovat intr`o oarecare masura, dar ei sunt sfinti… Nu au gresit, nu au nici o vina….Nu esti dator fata de nimeni, si nu am nici o datorie fata de nimeni sa port aceasta “cruce” grea pe umeri, din cauza acelora care fie vor doar sa te raneasca, sau o fac fara sa constientizeze, fara sa realizeze ca te doare, ca suferi de pe urma actiunilor si cuvintelor lor …Te inchizi in tine, te refugiezi in vicii, te ascunzi in singuratate…….Te considera nebun, atunci cand le vrei binele, cand le faci pe plac , atunci cand esti grijuliu .. Te considera posesiv atunci cand o vrei doar pentru tine, cand o vrei in bratele tale seara inainte sa adoarma, cand vrei sa o saruti pe frunte atunci cand se trezeste … Te considera vinovat pentru ca te doare, si iti face rau, atunci cand te superi si turbezi ca te lasa pentru altul, ca te jigneste, ca te respinge fara sa`i fi facut nimic, ca te indeparteaza prin tot ce face si spune…. Dar nu stie ca tu o iubesti …. O iubesti , te gandesti la ea, iti faci griji pentru ea, pentru ca iti pasa, pentru ca nu stii ce face, unde este, sau ce se intampla cu ea …. Dar…. La ce bun? Pentru ce? Pentru ce toata dragostea din univers pentru ea, cand te respinge, si il vrea pe fostul sau pe altul ? Chiar daca ii oferi tot ce vrea, ii spui cuvinte frumoase, razi si glumesti cu ea, o tii in brate si o saruti, esti sufocant, esti nesuferit, si s`a saturat de tine….De ce ? Pentru ca asa e natura umana ….. Ii ranim pe cei care ne iubesc, ii iubim pe cei ce ne ranesc….

Si`mi pare rau….imi pare rau ca inca o data am fost orbit de “dragostea” nebuna ce s`a infiripat in cateva momente de cand te`am vazut, imi pare rau ca te`am vrut doar pentru mine, langa mine….Imi pare rau, ca nu am vazut de fapt ce se ascundea in sufletul tau, in jurul tau, si ca totul de fapt a fost….nici macar nu stiu ce a insemnat pentru tine… Pentru mine, a fost “visul devenit realitate” pentru cateva zile… A fost tot ceea ce imi doream, acele cateva ore in care adormeam imbratisati, in care ne vedeam,ne certam, radeam….Uitam de tot ce a fost, de toate momentele grele prin care am trecut, si eram fericit….Imi pare rau ca nu ai putut vedea in sufletul meu, dincolo de gurile rele ale celor din jur, si ai crezut in cuvintele lor, in loc de sufletul meu….Imi pare rau ca nu ai vazut ca sunt diferit, ca tin la tine, ca vreau sa iti ofer ceea ce el nu ti`a oferit, dragoste, imbratisari si vorbe bune, in loc de batai , vorbe urate si fapte nesabuite……..

-K-

“Tempus fugit, sicut nubes, quasi naves, velut umbras…”

 
Leave a comment

Posted by on August 8, 2013 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Consecinte…

Imagine

Multe ganduri …. Multe sentimente, schimbandu`se la fiecare secunda …. Multe amintiri …. Imi trec toate prin minte , prin trup … prin suflet …. Toate amintirile imi trec prin fata ochilor ca un film vechi … Distorsionate … Mi se rupe sufletul … Privesc in gol, vazand toate acele momente si clipe frumoase …. Toate acele zile in care zambeam … Fumul de tigare ma trezeste la realitate … Ma arde intre degete chistocul din care am tras cu atata sete , gandindu`ma la tot … La ce am gresit , la ce a fost , la ce este , si la ce va fi … Realizez cu stupoare ca la picioarele mele se asterne un “covor” de chistoace … Sticle goale ….Ochii impaienjeniti si rosii …. Gura uscata si mintea goala … E o liniste deplina… Realizez ca … sunt un idiot … Din nou, revad acelasi film in minte , toate momentele , certurile , crizele de gelozie si cuvintele care … dor … Realizez ca , oricat de mult mi`as fi dorit sa fie in aceste momente langa mine , nu e nimeni in jur …. Un fior imi urca pe sira spinarii ….Pupile dilatate , un tremur in tot corpul … Probabil ca nici nu`i pasa …Adica , nu probabil … mai mult ca sigur … Acum , ca totul e bine , si ii e bine, probabil nici amintirea mea nu mai exista …. sunt constient de asta … si doare … doare foarte tare … incredibil de tare … Sa iti aduci aminte toate cuvintele frumoase, toate promisiunile , toate visele , si acum , sa realizezi cu stupoare ca din cauza anumitor persoane , orgolii , altor locuri , totul s`a schimbat … Totul e … nici macar nu mai stiu cum … Consecinte… Simple consecinte, si totusi atat de complicate…Totul e ca un labirint infinit in jurul meu , din care , tot ce e mai rau pe acest pamant se gaseste in el … Si care , teoretic, ar fi trebuit sa aiba o iesire … si totusi , dupa atat timp , iesirea intarzie sa se arate … incercand de atatea ori sa ies din acest labirint , constat ca m`am afundat mult mai rau…Si tot ce ma inconjoara ma apasa mai rau … ma doare din ce in ce mai tare ……….

Imi aduc aminte de cum eram inainte….Un pusti cu parul ciufulit, care nu dadea prea multa atentie lucrurilor din jur …. Nu`mi pasa de nimic , eram destul de ranit si atunci , si totusi , nu simteam nimic … Imi era bine …. Dupa ce am cunoscut`o , totul s`a schimbat…Eu m`am schimbat … M`am deschis inca o data , si toate temerile pe care le aveam , s`au adeverit … Ca un vis urat , ca un cosmar din care nu ma pot trezi oricat de mult mi`as dori , continui sa merg pe un drum gol , intunecos … Si imi aduc aminte de cum eram… Nu ma apasa nimic … Nu ma putea atinge nimic… Eram invulnerabil, nemuritor… In scutul meu de titan, inima goala si sufletul rece, cu ura in ochi… Nu ma putea rani nimeni si nimic …. Aveam puterea de a trece peste mult mai usor , de a “uita” , pierzandu`ma printre sticle goale, mucuri de tigare, mult fum si … singuratate … Deprimare…Ura…In nebunia mea m`am intors inca o data … Si la fel ca si atunci, am jurat ca va fi ultima oara … Aveam puterea de a ierta , de a trece peste tot si toti … Imi era bine … Singur …. Si totusi , in cursa pentru o atingere , o vorba buna, dragoste si afectiune, am pierdut detasat … In fata … nici macar nu stiu in fata cui … A unuia … Fie ….

E intuneric , e tarziu , si e rece …Ea este bine, ii este bine , probabil vorbeste cu el , se alinta reciproc si isi spun cuvinte frumoase…Adorm cu gandul unul la celalalt si totul este bine… Sper sa fie asa … Si sper sa ii fie bine … Eu sunt pe strazi , cum am fost intotdeauna , mergand fara nici o destinatie anume, revazand locuri pline de amintiri , locuri care ma leaga de ea …. locuri pe care incep sa le ocolesc…O batalie, un razboi il port in suflet … Si totusi , merg , cu privirea in gol , vizionand acelasi film la nesfarsit … Un chin … Ca un scenariu scris de un om idiot , cretin , orb si fara sa stie nimic … Scenaristul sunt eu … Si asa e … Un vis urat…Ca un film prost … Si nu , nu e vorba doar de “un esec in dragoste” cum unii spun … Sunt multe , legate intre ele cu spini , lovindu`ma la fiecare pas , si descurajandu`ma sa mai pot merge … DAR , intotdeauna am trecut peste … Intr`adevar , mai greu , dar pot … Si fie , poate merit totul …. Ma simt de parca cineva mi`ar fi smuls totul din mine , si ar fi calcat in picioare tot … Nu pot sa zambesc, nu pot sa dorm , nu pot sa mananc , nu pot sa vorbesc…Nu ma poate ajuta nimeni….Nici macar eu nu ma mai pot ajuta…. Si cui ii pasa ? Nimanui ….

“Sunt singur si ingandurat
Sunt plecat,sunt departe
Nu m-am schimbat,nu te-am uitat
Cu gandul la tine sufletul imi arde

E una dintre zilele alea nasoale
Ma gandesc la tine si doar ma doare
Nu mi-ai facut nimic,pur si simplu nu esti
E momentul in care nu ai si iti doresti…..

Cel mai bun prieten e o fata speciala
Totusi unii nu-nteleg si se inseala……….”

 
1 Comment

Posted by on April 13, 2013 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Oameni , partea a 2-a

Imagine

Oameni … atat de multi oameni in jurul meu … Si totusi, ma simt atat de singur … Atat de multi oameni tristi , singuri , coplesiti de probleme … Atat de multi oameni imaturi …

O dimineata rece… Imi aprind o tigare, si sorb din cafeaua fierbinte … Ninge… Sunt linistit … calm … cum n-am mai fost de mult timp … Uit de toate problemele pentru o clipa, si sunt fericit …. Doi indragostiti se tin de mana , se iau in brate…zambesc…  In jurul meu , prea multa singuratate … in apartament nu e nimeni , un gand trist imi strabate fulgerator mintea….Imi revin…Mai sunt cateva ore , si plec la serviciu … Macar acolo , sunt linistit , imi pot pune ordine in ganduri … sunt singur … O singuratate si o liniste apasatoare , care te copleseste…Ma uit in jurul meu … prea multi oameni …atat de multi oameni … atat de multi oameni imaturi , ce se lasa coplesiti de probleme …atat de multi oameni care pun pret pe orice altceva, pe orice lucru material…Atat de multi oameni , pentru care sentimentul pur al iubirii , nu are nici o valoare…nici o importanta…Atat de multi oameni carora nu le pasa ce esti , cum esti … le pasa doar ce ai in buzunar , ce conduci , de cate ori iesi in oras, si cu cine … Nu le pasa ca ai multa dragoste de oferit , nu apreciaza o mangaiere , un sfat , o vorba buna … Prea multi carora nu le pasa de tine … Si totusi , nu sunt trist … sunt …. doar singur … Ce valoare mai au sentimentele ? Cui ii mai pasa, si cine mai apreciaza un simplu “Te iubesc” , spus din inima, cu vocea tremuranda, plina de emotii ? Cui ii mai pasa cand vezi persoana iubita in fata ta , si nu ai cuvinte , pur si simplu ramai fara cuvinte, si totusi , ai atat de multe sa ii spui ? Cui ii mai pasa de imbratisarea calda, de sarutul fierbinte , de mangaierea chipului si joaca in parul persoanei pe care o iubesti ? Prea multe intrebari … si nici un raspuns …

Prea multi ce pun pret pe lucrurile materiale, prea multi carora nu le mai pasa, nu mai simt , sau refuza sa gandeasca…Prea multi oameni ingropati in datorii … prea multi care vin acasa nervosi , suparati , prea multi care uita sa zambeasca… Prea multi care nu mai stiu ce inseamna sa iubesti , sa zambesti , sa alinti, sa oferi dragoste… Sa primesti dragoste ? O primesti … Cand ai buzunarul plin , cand ai rezervorul plin … Sunt prea putini , si prea putine, care au ramas “Oameni” , restul , sunt orice altceva…Sunt mult prea putini cei care mai au o inima in piept , ce bate … Prea putini cei care apreciaza un zambet , un sfat , o vorba buna …. Mult prea multi ce se refugiaza in alcool, droguri…Lipsa totala de maturitate, lipsa de bun simt si de onoare domneste in jurul nostru … Un miros greu de nesimtire, nerusinare , de prostie si lipsa de respect ne inconjoara…Valorile noastre morale , valorile morale ale omului … care sunt ? Banii ? Minciuna? Nedreptatea? Ce se intampla cu omenirea ? Ce se intampla cu cei din jur ? Lumea o ia razna …tot mai mult, pe zi ce trece…. Si ma intreb , oare sunt singurul care apreciaza, si prefera sa stie adevarul , oricat de dureros ar fi ? Sunt singurul care , desi inchis in mine de prea mult timp , sunt gata sa-mi deschid sufletul acelei persoane , pentru care sunt gata sa fac orice, pentru persoana care va merita? Nu , nu sunt singurul  , stiu asta, dar sunt prea putini acestia…Sunt prea putini, si le e prea teama sa o faca, sa isi deschida sufletul … Ne ranim , ne mintim si ii facem pe cei de langa noi sa sufere…

Prea multa lipsa de onoare in jur , prea multa minciuna , prea multi oameni prefacuti…Dar nu am ce face…Sunt lipsit de putere, sunt istovit , sunt la pamant , la capatul puterilor…Si totusi, ma ridic …Ma ridic si pornesc usor, pe acelasi drum , catre o dragoste curata…Pornesc pe acelasi drum, cautand persoana care va merita , din nou, vorbele frumoase, alinturile si pentru care voi fi gata sa fac orice, sa ii ofer dragostea curata si neconditionata … Multi ma judeca, pentru ceea ce am facut , sau poate nu am facut … Asa cum si voi aveti motivele voastre, am avut motivele mele , intemeiate sau spontane, si nu regret nimic … Regretul , e cel ce te opreste sa mergi inainte, cel ce iti insamanteaza ura, frica si tristetea in suflet… nu regret nimic … Si merg inainte, cu sufletul curat , chiar daca multi ma vad un om “Gol, rece, un animal fara suflet” .Da, pentru ca v-am indepartat pe cei ce mi-ati fost dragi , pe cei ce v-am iubit …V-am indepartat pentru binele vostru … Nu ma judecati , o sa intelegeti mai tarziu … Poate unii au inteles… Am fost ranit de mult prea multe ori …Dar sper in continuare, ca intr-o zi , totul va fi bine … Ca soarele va rasari , si langa mine va fi acea persoana speciala , care imi va zambi , imi va mangaia chipul , ma va saruta si-mi va spune ca ma iubeste…Ca langa mine va fi persoana pentru care trag din greu , si ma zbat , pentru care as face orice, si care va insemna totul pentru mine , va fi pe primul loc , inaintea tuturor , si care va merita fiecare clipa de iubire. Sunt pregatit , dar se pare ca aceasta persoana , acele clipe de fericire si iubire, sunt departe…

Dar cine stie , nu-mi pierd speranta…Cu capul sus , incet incet , lupt cu cei din jur , sa nu devin ca ei … Lupt sa imi pastrez inima care imi bate in piept , sufletul murdarit de cei din jur…Sufletul ce inca il mai am …singurul lucru de pret ramas…Nu va lasati doborati…Capul sus dragi cititori , zambiti , lasati totul deoparte, ridicati-va si mergeti inainte…Nu lasati pe nimeni , si nimic, sa va doboare…Atunci cand va fi mai greu , atunci ridicati-va , atunci luptati si nu va lasati coplesiti ….Nu cedati , oricat ar fi de greu , totul poate fi rezolvat, peste tot puteti trece….Aveti incredere, asa cum am incredere si eu …in mine, in voi … In faptul ca intr-o zi, o sa intalnesc acele persoane , care sunt asemeni mie …

 
2 Comments

Posted by on January 27, 2013 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , ,

Ratacit

  Ratacit….Ratacit intr`o mare de oameni…Habar nu am ce,de ce, din ce cauza, pentru ce…Actionez fara ratiune, fara sa stiu , fara sa vreau … Ca o rotita stricata dintr`un mecanism complex…Ca un spic batut de vant, din toate directiile, pe un camp infinit…Habar nu am de ce eu…Habar nu am de ce nu pot …Habar nu am cat am sa NU MAI POT … Cat? Cat poate indura un om ? Cat poate primi , duce, si trece peste? Cat poate suferi ? Cat se poate preface , ca totul e bine, cand de fapt pentru el iadul s-a dezlantuit pe pamant ? Cat?

Habar nu am de ce plec de acasa, nu stiu unde vreau sa merg , unde ajung, ce fac acolo si cum sa ajung inapoi….Nu mai stiu cum e sa Z A M B E S T I intr-adevar … Fara sa zambesti fortat, mascat , prefacut , ca si cum totul ar fi fost foarte bine, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat….

“Nu stiu de ce am facut jumatate din lucrurile pe care le-am facut…Dar stiu ca apartin acestui loc…inconjurat de cei ca mine,fosti detinuti,fugari, vagabonzi si ticalosi…pleava societatii…Nu trece o clipa fara sa ma gandesc la tine in vreun fel…Vreau sa-ti vad fata, sa-ti simt mainile in mainile mele,sa te simt lipita de mine…Dar stiu ca asta nu va mai fi…M-ai parasit…Nu te pot aduce inapoi.Ma misc ca un blestemat…Ma simt de parca ar fi o chestiune de timp.Nu stiu de ce scriu asta…Nu stiu ce poate iesi din asta…stiu ca nu te pot aduce inapoi…Dar nu stiu de ce ni s-a intamplat noua asta…Simt ca parca ar fi vina mea..ghinion,otrava…De mult nu-i mai sunt lumii de folos…       Ne inclestam cu disperare…Intr-o ultima incaierare…Traieste sau mori , in asta zi … Traieste sau mori , in asta zi ……”

 
2 Comments

Posted by on March 23, 2012 in sentimente

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Si macar stii ?

Stii? Stii cum e sa iubesti si sa vezi cum acela sau aceea iti arunca o privire sfidatoare? Stii cum e sa fii nevinovat si sa ti se arunce toata vina tie? Stii cum e sa nu gresesti cu nimic si totusi, tu sa fii vinovat, sa ti se reproseze toate cacaturile de care nu esti vinovat? Stii cum e sa accepti o persoana crizata langa tine, sa`ti spuna cele mai jignitoare vorbe si tu sa taci, ca o iubesti? Stii cum e sa speri ca intr`o zi o sa isi dea seama ca greseste in tot ce face si ce spune, si astepti ziua in care o sa iti spuna ca ai avut dreptate? Stii cum e sa speri ca persoana de care ai fost alaturi atata timp si i`ai inghitit atatea porcarii, sa`si dea seama ce ai facut pentru ea , si macar, daca nu o sa iti multumeasca ca i`ai fost alaturi cand i`a fost greu, sa iti zambeasca macar? Stii cum e sa tii enorm la o persoana , sa iti faca scandal si certuri mereu din cauza ca vorbesti cu altcineva, si doar vorbesti, atat? Stii cum e sa vezi persoana de langa tine ca face exact ce te deranjeaza pe tine mai mult, doar sa te intarate si sa ii spui ceva, sa inceapa scandalul ?  Stii cum e sa iubesti o fiinta atat de mult, incat sa stii ca`si bate joc de tine si inca sa o iubesti tot mai mult si sa speri sa realizeze ca nu e bine ceea ce face? Stii cum e ca intr`o zi frumoasa, cand totul e bine, si incepe sa fie bine in sfarsit , sa`ti spuna ca nu vrea sa te mai vada, nu vrea sa te mai auda vreodata, sa mai stie ceva sau macar sa`ti mai vada numarul in telefonul ei ? Stii oare cum e sa ii spui cat de mult de doare indiferenta ei, si ea sa taca? Stii cum e sa plangi in fata ei , sa o rogi si sa o implori sa te creada, iar ea sa`ti zica senin ca n`o mai intereseaza persoana ta ?

Si da , stiu cum e , tot , stiu exact cum e … si stii si tu , cititorule, daca ai trecut prin asa ceva, stii cum e , stii cat doare, si stii ca totul se naruie … Stii ca iti cade cerul in cap, si stii ca simti inima cum se opreste….Si oare stii cum e sa iti planga sufletul, sa nu mai simti nimic in locul unde odata batea o inima? Stii cum e sa ii spui persoanei pe care ai iubit`o enorm sa aiba grija de inima ta, sa aiba grija de ea, s`o saruti si sa o vezi cum pleaca plangand, fara sa mai zica nimic … ?  Da , si astea le stiu … toate le stiu , si poate le stii si tu … Si poate o sa isi dea si ea seama ce`a facut ….atat….atat vreau, sa vada toate astea , sa realizeze cat a gresit , si ca nu i`am vrut raul nici un moment ….

 
3 Comments

Posted by on March 31, 2010 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

Ultimul om…

Florii … afara e nor…ploua…Aceleasi prostii si porcarii, de parca as trai mereu aceeasi zi … Nu pot sa fug de gandurile ce`mi fac noptile prea lungi…Zic mereu lasa, dar se intampla iarasi, si vad in jur pe toti plini de venin, mi`as dori alt scenariu pentru filmul vietii mele…Si azi s`a intamplat…s`a intamplat sa vad adevarul … sa vad cat de perversi si prefacuti sunt oamenii, cat de indiferenti, cat de nepasatori fata de emotiile celor din jur si cat de ipocriti, cat de egoisti…Oare cu ce am pacatuit sa merit toate acestea?

A fost prima saptamana cand am fost despartiti…si cea din urma…S`a dus la discoteca…s`a intalnit cu fostul…nu mi`a mai raspuns la telefon…ma suna si ma minte….ma doare, simt ca nu e asa, dar tac si inghit….aflu apoi ca nu stie ce mai simte pentru mine…spune ca se gandeste la fostul, care o batea, isi batea joc de ea si o facea sa se simta ultimul om, o facea sa sufere si sa planga…Dupa 2 ani jumatate am aparut eu…am facut`o sa se simta intr`adevar iubita, sa vada ca merita sa fie fericita….acum imi spune ca a mai vorbit cu el, ca nu stie ce mai simte pentru mine, ca nu`l poate uita, in 5 luni, in care a fost fericita si i`a fost bine … m`a mintit atata timp, s`a prefacut atata timp…Nu am lovit`o, nu i`am vorbit urat…am facut totul ca sa fie bine, si sa n`o supar…si ce primesc…un cutit in spate…inca o lovitura, inca o palma de la viata….Imi spune ca inca tine la mine si ma iubeste, dar nu ca inainte….dar ca nu`l poate uita pe el, si sta cu el , vorbeste cu el pe ascuns … cum poti sa te simti cand auzi toate astea? Cum poti sa te simti cand ai iubit`o atat de mult, si nici prin cap nu`ti trecea ca poate face asa ceva ? Cum te simti cand stii ca i`ai oferit atat de mult dragostea ta, i`ai aratat ca inseamna totul pentru tine, iar ea nu il poate uita pe cel ce`o batjocorea atat de mult , si acum il vrea tot pe el ? Cum te`ai simti cititorule? Spune`mi draga cititor, cum mai poti asculta ce spune, cum o mai poti privi in ochi si sa vrei a crede tot ce spune? Cum ? Cum sa nu simti ca e ultimul om ? Cum sa nu simti ca moare pana si ultima farama de om ce`a ramas in tine? Cum poti sa mai ai speranta ca totul va fi bine vreodata cand vezi ca si`a batut joc de tine atata timp, fiind orbit de dragoste , tinand la ea mai mult ca la viata ei, si acum sa vezi ca totul moare in jur, se stinge flacara sufletului tau, inima ti se inegreste si moare cu fiecare bataie, si cum poti spera sa treci mai departe? Cum sa mai ai curajul de a incepe ceva nou ? Cum sa mai gasesti taria sa o iei de la capat? Cum ? Cum poti sa depasesti tot ce se intampla cu tine si tot ce ti se intampla cand vezi in jur numai venin si ura? Numai prefacuti si numai oameni profitori si ipocriti ? CUM ?

Si pe zi ce trece, stau si ma intreb cum sa mai am taria de a trece mai departe….Tremur, tremur tot, nu imi vine sa cred ca e real, tot cred ca visez , ca e ireal, ca nu e adevarat, si ca nu mi s`a intamplat asta….sa ofer atat de multa dragoste, si acum, sa vad cum o arunca, cum ii da cu piciorul si cum o murdareste…Un cutit in inima as fi preferat decat asta….cum sa poti sa speri sa mai treci peste tot si sa mai poti spera la o zi in care o raza o sa`ti alunece pe fata, sub un cer senin , si inima ce ti`a fost odata aprinsa acum e rece, innecata in lacrimi si durere sfasaietoare, si sa simti ca totul , toate visele, toate sperantele, toate gandurile iti sunt faramate….Cand oferi atat de multe si speri, doresti sa ti se inapoieze doar o mica farama din tot ce dai…si in schimb, ce primesti ? Vorbe ce te fac sa mori, vorbe ce te fac sa`ti doresti moartea, sa nu mai suferi si sa nu mai poti simti ceva….Sa vezi cum totul se duce, tot ce a fost frumos…tot ce a fost intre noi, si tot ce`a durat atat…sa fie distrus pentru un om ce a facut`o sa sufere enorm … ce a batjocorit`o….

Intr`o zi sper sa vada toti din jur, si sa pretuiasca intr`adevar sentimentele, adevarul, increderea….Sper doar ca intr`o zi sa vada cat de mult m`a durut si cat de mult ma doare, sa vada cat de mult am suferit si sufar…Sa inteleaga in sfarsit ce e bine si ce e rau…sa ajunga sa constientizeze….Cititorule ce te regasesti printre aceste randuri , vezi ca nu esti singur, nu esti singurul ce ai simtit si poate simti sau treci prin momente grele, nu esti singur in aceasta lume plina de ura si prefacatorie, nu esti singurul ce ai visele faramate si nu esti singurul ce se inchide in sine … nu esti singur………

Doar atat imi doresc , daca o sa citesti vreodata Aura, cat de mult ma doare, cat m`a durut , cat de mult am crezut in tine, si cat de mult sufar…Cate vise am avut si cata incredere, cate sentimente si cata dragoste, si sa vad cum le arunci, sa te vad cum ma omori cu fiecare cuvant ce`l rostesti, cu fiecare vorba ce mi`o spui , si te rog sa te gandesti ca ai omorat un suflet, ai omorat o fiinta nevinovata, ce `a crezut atat de mult in tine …. atat vreau, si sa fii fericita langa cine o sa fii tu….atat mai vreau…..

 
Leave a comment

Posted by on March 28, 2010 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Sperante…

Autumn_Hope______by_light_from_Emirates O noua zi , noi incercari pe cararea intortocheata a vietii ma asteapta. Totul incepe ca o zi banala, mirosul cafelei trezindu`ma, acelasi fum de tigare atat de familiar pufaindu`l pe nas, acelasi gri monoton si aceeasi ceata in dimineata devreme…Nimic iesit din comun, afara oameni grabindu`se spre serviciu, elevii catre scoala, aceeasi forfota continua…Dar acea zi avea sa`mi schimbe parerea despre oameni, sa`mi readuca amintiri si sa ma faca sa inteleg, ca nu totul e asa cum pare, si nimic cum am dori sa fie.

Un vechi amic imi lasa un mesaj, un mesaj pe care nu l`am luat in seama…Dupa ce imi termin cafeaua, zic totusi sa vad ce se intampla. Acel mesaj a facut ca totul sa imi para altfel.  Era o poza a unei fete, o “pustoaica” draguta, inaltuta si zambareata… Privesc cateva momente fotografia, si imi spun in gand ca nu se merita…nu are rost…am suferit prea mult si iarasi o sa se intample ca in alte dati…dar , impins de curiozitate, incerc sa aflu cate ceva despre ea… Nu stiu de ce, dar simt ca o lumina vie imi cuprinde mintea, ma face sa ma simt usor….Dragoste la prima vedere? Posibil, desi nu multe persoane pot spune ca au intalnit`o, iar putini sunt aceia care o simt cu adevarat…Dupa cateva zile de vorbit, glume, chestii amuzante, cateva cuvinte aveau sa`mi smulga acel zambet de pe buze, de mult uitat …. Aflu ca are pe cineva, dar acel cineva…….nu imi este intr`u totul strain…….este un vechi amic, unul care mi`a fost cel mai apropiat, dar cum se intampla , tocmai acei oameni carora le acorzi incredere deplina, aceia sfarsesc in a te trada si a te ingenunchia in fata tuturor……Ea il iubeste, el e departe….ii simte lipsa in tot ce face, in tot ce spune, si oarecum ii e teama…as vrea sa o pot ajuta, dar nu pot face nimic. Mai bine sa nu spun nimic, decat sa se inteleaga altele….nu vreau sa ma fac vinovat de nimic, nu vreau sa ma mai incerc sa deschid ochi, usi , si lacate ce incatuseaza suflete nevinovate de copila….

Intotdeauna incerc sa imi explic, de ce oare, mi se intampla sa ma indragostesc de cine nu trebuie, de cine nu se poate, si de cine nu poate fi langa mine, sa`i impartasesc sentimentele, sa nu fie inselator ca si restul, ca exista persoane diferite…In fiecare zi imi spun ca poate intr`o buna zi, ma voi indragosti de ea, la randul ei , se va indragosti de mine….Dar pana in acea zi, tot ce pot face este sa sper…..Sa imi port mintea pe noi carari , pe noi culmi ale sperantei, spre noi sentimente ascunse adanc inauntrul meu….Sentimente pe care vreau sa le impartasesc, dar de fiecare data cand sunt aproape de a le elibera, imi sunt incatusate aprig …

[Oare cata viata , ti`a mai ramas de`aseara pana dimineata, Si de fiecare data, lacrimi sapa santuri adanci pe fata, Oare cata viata, in zambete de copil, Si puritatea noastra furata de`o lume hoata...]    Pentru ea…..Pentru….

 
Leave a comment

Posted by on October 24, 2009 in Uncategorized

 

Tags: , ,

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 170 other followers