RSS

Author Archives: Fara Sentimente

About Fara Sentimente

Despre viata, intamplari si stari sufeletesti, impartasite voua...

Revelatie

revv  Uau … Chiar am reusit sa ma trezesc mai zambaret in dimineata asta … A, nu din cauza vreunei dudui , tipese sau chestii de genul … Doar imi era foame , foaarteee foameee … Glumesc . Chiar m`am trezit bine dispus si zambaret.Si chiar imi era si foame . Ok deci , am avut o revelatie. Wow, da, oamenii au revelatii mereu , mai bune sau mai nasoale, dar sunt . Am stat si m`am gandit nitel…Cum sunt pasionat de psihologie, am decis sa fiu propriul pacient.(cred ca suna a chestie tampita…ma rog) . Din totdeauna, se stie faptul ca atunci cand gandesti negativ, ai parte de lucruri negative…M`am decis sa incerc si cealalta parte…Sa fiu mai pozitiv…Sa ma gandesc la lucrui mai bine, frumoase si sa incep sa imi ordonez rutina, viata, totul. In general , sa gandesc mai mult, sa analizez mai bine si sa nu mai las totul la plesneala, aleatoriu. Hmmph , cat despre revelatie , suna cam asa : De ce sa te intorci intotdeauna in trecut, sa alergi dupa amintiri consumate, trecute, cand oricum nu poti face/repara nimic. De ce sa alergi dupa persoanele din trecut , care oricum au ramas cu impresii tampite si gresite.Stop. De azi inainte, privim inainte. Viitorul e necunoscut, ceva nou (haah,imi plac surprizele:D). Da, m`am decis sa adaug din nou o nota in plus de ironie vietii , ca asa ii da un alt gust. Tristi, suparati si deprimati suntem mai mereu.  De ce sa nu fim si mai bucurosi, cu zambetul pe buze mai des si sa gustam din micile placeri ale vietii mult mai des (recomand ciocolata,face minuni!) . Pana si vremea parca ma ajuta, a dat soarele afara , e mai cald fata de zilele trecute. Si intotdeauna , detaliile, micile placeri ale vietii au facut diferenta. Cand te lasi pierdut si te ratacesti in drumul vietii , alergi ca tembelul dupa bani , dupa chestii materiale , dar , clipele de fericire, unde le lasam ? D`aia suntem deprimati, d`aia suntem suparati , gandim negativ si avem parte de chestii negative. Toate fiind spuse, singurul lucru neschimbat va ramane caracterul . Puternic, si incapatanarea asta care ma face sa continui … Ce anume? Nici eu nu stiu , crede`ma … Dar ma face sa merg in continuare. nu raman pe loc. Asta e cel mai important. Am planuri de viitor (apropiat , cat se poate) pe care vreau sa le pun in aplicare si sa merg mai departe. Cum am mai spus, intotdeauna am vrut mai mult, am vrut mai bine. Cand omul se plafoneaza la un nivel , se multumeste cu ce are (care oricum e prea putin), ajunge la o varsta la care , cu stupoare realizeaza ca, de fapt, nu a realizat nimic. Nu, nu vreau sa ajung asa, nu vreau sa fie asa. Macar acum , cat inca pot sa fac ceva sa conteze…de unde si vorba, bate fierul cat e cald.

Un mic pont : Cand iti e greu , ia`ti tati o ciocolata, aseaza`te confortabil in pat, asculta cateva melodii mai vesele , si o sa fie mult mai bine. Si nu incerca sa imi spui ca nu merge, ca esti prea trist/trista, ca o fi si o pati . Nu. De azi , gandesti pozitiv ! Oricat de greu ar fi ceva, priveste si partea buna a lucrului. Pentru ca orice , oricine, are o parte buna si o parte rea. De ce sa vedem de fiecare data doar partea rea a lucrurilor rele si lucrurilor bune, cand putem vedea partea buna a lucrurilor rele si lucrurilor bune.Ah, era sa uit. FA CEVA SI NU MAI STA ASA ! Orice, iesi in oras cu cativa prieteni , plimba`te , doar ia`ti gandul de la ce te macina . Daca stai si “zaci” mai rau faci ! (damn , o dau si`n rime acum…) Pana data viitoare, toate cele bune , si sa aud doar lucruri de bine de la voi !

 
Leave a comment

Posted by on January 10, 2015 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Rabdare si Incredere

----------  Rabdare si Incredere…Totul se invarte in jurul lor … Prieteni, cunostiinte, implinirea unor scopuri sau infaptuirea unor visuri… Toate acestea , pentru unii oameni , nu inseamna nimic…Pentru altii , sunt cele mai de pret lucruri, pe care le cauta, le cauta , si iar le cauta…Cum si inainte spuneam , moralitatea unor persoane e inexistenta, ajunsa la pragul de chestie utopica. Cunoastem oameni , ne apropiem de ei, ii consideram prieteni, prietene, chiar si iubiti/iubite…Cand iti pui increderea in anumite persoane , le crezi prieteni si impartasesti anumite chestii cu ei , e ceva total gresit . Nu, nu sunt frustrat si nu “imi plang” dezamagirile . E doar un fel de a spune altor persoane , sa aiba MARE grija , in cine isi pun increderea, cu cine discuta, si ce vorbesc. Azi iti e “prieten” si maine te sapa  . Ador oamenii . Ii ador atat de mult incat i`as omori pe toti (nu, nu am probleme psihice(mari)). Si ma jur , ca imi iubesc cainele pe zi ce trece mai mult decat as mai putea iubi o persoana vreodata. Pentru ca acel caine , iti e credincios si recunoscator pana la moarte , indiferent de orice s`ar intampla , nu ca un om , cand nu il ajuti o data, iti face tot raul posibil si imposibil . Incep sa inteleg oarecum acele persoane care traiesc retrase de tot ce se intampla in jur. Retrase de oameni, retrase de tot ce se intampla in jurul lor. Notiunea de “prieten”, pe intelesul unora, e acea “chestie” care iti da, si iti da, si iti face, si te ajuta. Cand nu iti mai poate fi de “folos” , terminam orice discutie si relatie cu acea persoana . Pentru ca, ce rost are sa mai fim si morali .. Persoanele care profita de pe urma altora, e fapt dovedit : o duc mai bine, sunt mai fericite. Hmmph..”fericite” cica…Paai , sa vedem in ce consta fericirea… Bani , o masina , probabil o casa? Iesiri prin diverse locuri ? Probabil . Hai sa intrebam si cealalta categorie…Ce ii fac pe altii fericiti? Paai sa vedeem , persoana in care POTI AVEA INCREDERE, care iti e un bun confident, care iti e alaturi, la bine, dar mai ales LA GREU…Spuneam mai demult sa termin naibii cu chestiile negative…Pai cum mama naibii sa termin, cand tot ce se intampla e din rau in mai rau? Sa ma schimb ? Pai cum sa ma mai schimb ? Nu posed abilitatea de a ma metamorfoza dupa bunul plac…Ar fi fost o chestie interesanta totusi … Si rau , si bun, si bleg, si destept, oricum ai fi , se gasesc persoane in care sa iti pui increderea, sa fii rabdator si pana la urma sa o iei in freza…Sa nu ajungi in situatia asta intrebi ? Pai , iti trebuie banisori cam tot timpul , sa spargi in stanga si dreapta cu toti , si o sa ii ai pe toti langa tine…A, cand ajungi in gaura , ce o sa faci zici ? Pai , stai si suferi singur, ce sa faci…Regreti ca ai fost bun cu toti , si ramai cu regretele, ca nu cred sa ii pese cuiva prea mult …

Dar cum mereu am crezut, cel putin , tot raul spre bine … Dar cat rau , si pana cand? Cine stie ? Da, soarta ti`o mai faci si cu mana ta , intr`adevar … Oricum ai face, orice ai face, de oameni, mai devreme sau mai tarziu , tot o sa te lovesti. Asa ca lasa`ma pe mine sa fiu “antisocial” cum zic unii , ca tind sa cred ca e mai bine asa… Atata timp in care nu am mai scris … De ce ? Chipurile, am trait experiente noi … Noi , la inceput , ca de final , acelasi pe care il cunosc prea bine … Cum cineva spunea, sa o iau de la capat…Tentant…Din nou, plec spre locuri noi , oameni noi …dar la un moment dat, tot ajungi sa tanjesti dupa “vechi” … mai devreme sau mai tarziu … De ce? Habar nu am …  Nu am atata scoala incat sa inteleg psihologia umana in cele mai adancite colturi si tenebre ale ei … Ca deeh , daca toti am fi destepti … Parca altfel ar sta lucrurile…O nota in plus de ironie adaugata aici …In tot de fapt.Si revin , nu ma plang , ci doar imi impartasesc ideile cu altii , care probabil sunt de aceeasi parere cu mine … Cred…Nici sa citesc ganduri nu pot … Pacat , si asta ar fi fost interesant … Intotdeauna m`am intrebat , ce cred altii despre mine, cu adevarat … Ca pe fata, toti iti zambesc si`ti spun ca esti de treaba …. Pe viitor, poate vom fi ajutati de tehnologie…Dar din nou, nu vom avea acces, pentru ca suntem prea incuiati sa o folosim si in alte scopuri . Pana data viitoare, raman cu impresia si merg sa caut “binele” ala care ar fi trebuit sa vina cu noul an … Ma rog , vorbesc prostii , mai trebuie sa`mi fac putina ordine prin ganduri si mai departe mai vedem dupa…

 
Leave a comment

Posted by on January 7, 2015 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Singuratate….

Singuratate (8)  Oh…Singuratate….Amara singuratate….Imbratisat din nou pe drumuri meschine, de haine prea putine , fumand si din casti ascultand …Versuri nebune, parca de pe alta lume….Si vreau sa strig a mea durere, pentru o urma de mangaiere….

E blestemul cel mai crunt….Cel mai urat,cel mai greu , cel mai nenorocit…Singuratate…O merit … Nu am fost un om prea bun….Cu mintile luate de fum , de prea multe sticle goale, de substante tampite…Am umblat, am facut…Nimic de povestit cu mandrie copiilor sau nepotilor…Eram cel mai bogat … O aveam pe ea … Nu aveam nimic altceva, si nici nu`mi trebuia….Era tot ce`mi doream , tot ce`mi trebuiam….Din cauza mea, a tampeniilor pe care le`am facut , datorita gandurilor tampite,datorita tuturor greselilor, crezand la orice pas ca fac ceea ce trebuie si ce e bine…Am gresit enorm ….Enorm de mult…Cu sau fara greseli…viata merge inainte….Oricat ne`am dori sa ne intoarcem in trecut , sa reparam ceea ce am stricat, sa reparam tot ceea ce am facut gresit, sa stergem lacrimile care au durut atat de mult…nu putem …. Doare .. Orice moment doare, orice oftat, orice rasuflare in plus….I`am gresit mult, m`am mintit singur ca e a mea … A fost , poate…Dar nu mai e … I`a ajuns … M`a lasat , si`a continuat viata pe propriul drum … Fara mine, fara tot ce a fost … pentru ca … doar A FOST. Nu mai e … Mergand pe drumul ei , inconjurata de oameni si locuri noi , noi anturaje , noi personaje , am disparut din NOI … Timpul trece…constientizam … parca dezmortindu`ma deodata , constientizand cat de mult am gresit , cate am facut , cat am baut, cate am fumat si cate am tras, cate am bagat, cate am … Nimic nu am … Am ramas cu regretul in suflet, cu durerea … Da, durerea … Am gresit, recunosc… Am mintit , am tradat, am gresit…mult…A fost de ajuns…..

Cu boala in spate, toate ma ajung…Noptile nedormite, alcoolul , fumul , substante…toate….Pe zi ce trece ma afecteaza….Ma afecteaza tot , ma doare, vreau sa tip , sa strig , sa fug in bratele ei … Dar … fug in bratele nimanui … Inchid ochii si o vad in fata ochilor … Trist, obosit , vreau sa fie langa mine …Dar , e in alta parte…alte parti … alte cunostiinte , alte persoane, alte locuri….Pur si simplu…neputincios …Ramas cu regretul in gand , in suflet, in mine …. Ora tarzie pentru poezie , Caut un remediu … dar remediul meu erai tu … Imi e greu , parca as fi mort , nimic nu te mai atrage , nu te mai incanta, nu mai vezi culorile vii a tot ce te inconjoara…E gri tot , negru , ceata , frig … E ceea ce simt eu … Ce simti tu … Probabil altceva, pentru altcineva…Manjesc amintiri frumoase, amintiri ingropate sub momentele grele, sub momentele si noptile rele … Sub cuvintele grele, sub lacrimile mele , ale tale , ale noastre …. Ai trecut peste, vei merge inainte … O sa ma bucur …. Sa ajungi ok , sa iti fie bine , sa fii fericita….

Atunci cand pasesti pe drumuri noi , prin locuri noi , alaturi de personaje noi … uiti de noi … asta ai facut tu … Oricat as fi incercat sa fug de indiferenta de care mi`ai dat dovada , de toata respingerea, raceala , m`am intors la tine … As fi alergat pentru tine, mi`as fi zdrobit fiecare particica din corp doar sa repar tot , sa dau timpul inapoi , si sa nu mai fac … Impins de gelozie , de dor nebun , de dragoste oarba (da , DRAGOSTE, asa in modul ciudat in care il vezi tu , te`am iubit enorm … stii , in noptile lungi cand iti povesteam….) am fugit in bratele altora … si oricat de greu e de crezut , nu erau bratele ei … Nu puteam … Pur si simplu nu puteam , oricat de tare incercam … Nu voiam , sa fie alta … Te voiam pe tine …Comportament copilaresc, sa ne certam doar ca sa ne impacam … sa ne revedem , sa ne sarutam , sa ne imbratisam…. Dar nu , nu m`ai inteles … Nu ai simtit … puteam fi altul , altfel….Da, sunt un tampit…Un mare tampit…Lenes, cretin, prost , idiot …eram al tau …Daca mi`ai fi intins o mana de ajutor , as fi acceptat`o cu placere…pentru ca asa sunt eu … impinge`ma si voi zbura…lasa`ma si ma voi ingropa …. asta mi s`a intamplat mie … Ti`a fost greu , si da , e greu sa tragi pe cineva dupa tine, sa lupti , sa incerci … Ne`am luptat 3 ani de zile …. Trei ani … As fi luptat mai mult, as fi incercat si mai mult sa ma schimb … Ma schimbasem …cand am inceput sa o iau pe “drumul cel bun” , parca era prea frumos …. ” Nu se mai poate, nu mai poate fi nimic” …. Parca ramas cu sechele , ca un bolnav psihic, ma lupt inauntrul meu in fiecare zi … rabufnesc, ma gandesc …. Dar … Degeaba … Da, regret , regret tot ce am facut dar, daca as fi fost constient atunci, daca as fi constientizat cat gresesc , daca ai fi fost langa mine “putin” mai mult , “putin” mai aproape, crezi ca as mai fi facut vreodata acele lucruri ? As mai fi umblat cu acele persoane ? Iti spun eu : NU ! . Asta n`ai inteles niciodata, te`am dorit si te`am vrut atat de mult … Atat de mult …. Dar nu ai inteles….E mult mai usor sa “o lasi balta” , sa fugi cand iti este greu , decat sa faci tot posibilul sa se implineasca ceea ce iti doresti …. Am avut destule visuri impreuna, destule ganduri , destule momente frumoase…Le`ai pastrat doar pe cele rele … Doar pe cele peste care ar fi trebuit sa trecem impreuna ….

 

Pentru tine randuri fara sens , pentru mine o scapare din sens , o iesire si un gand catre tine , inca o amintire scrisa … O amintire care ma doare … Dar , cum tu ai spus , va trebui sa ma obisnuiesc fara tine , sa ma obisnuiesc cu gandul ca “esti pe undeva, cu cineva…cu altcineva” … Sa ma obisnuiesc ca nu voi mai fi in bratele tale, nu vei mai fi in bratele mele , si altul imi va lua locul … In timp , amintirea mea pierzandu`se, continuandu`ti drumul alaturi de o alta persoana …de un alt suflet … Sper sa te merite, sa fie exact cum ti l`ai imaginat , cum ti l`ai dorit … Sa nu semene deloc cu mine…Fara obiceiuri proaste, fara un trecut scandalos, fara vicii cretine, bine crescut , cu o familie care sa provina din acelasi mediu ca si ai tai … Sa fie pe placul lor , sa dispuna de o situatie materiala ….

 

Randuri scrise fara rost, cuvinte soptite fara sens … E o ora mult prea tarzie …Insir amintiri despre noi , tu insiri povesti cu oameni noi … Va trebui sa ma obisnuiesc si cu asta, sa ma obisnuiesc cu gandul ca esti , ca mergi , ca o sa cunosti si o sa fii cu alte persoane … Poate asta merit … poate asta am meritat dintotdeauna….Cand vei reusi , cand iti va merge bine, cand vei fi fericita…Ma voi bucura pentru tine….Ma voi chinui in continuare…Ma voi chinui sa “visez” , pentru ca atat imi mai pot permite, ca pana la urma va fi bine si pentru mine…Ca va fi posibil sa trec peste pragul pe care stau … Sa merg mai departe…Desi , imi e greu …recunosc…Si da , sunt bolnav …. Sper ca totul sa fie ok , sa trec peste , sa reusesc si eu …. Intr`o buna zi , sa ne vedem , sa ne revedem , sa ne vorbim … Stiu , sunt in plus , mi`ai spus asta…Pur si simplu am ramas “el” si atat … o persoana ….Doare si asta …Dar , sper sa iti fie tie bine …. Distreaza-te in continuare, simte-te bine , fa`ti amici , cunostiinte …Te`am vrut doar pentru mine , ca un copil egoist ce infuleca o bucatica de ciocolata ….Inecat in pacat, o sa sfarsesc cu sufletul impacat …. Sper sa reusesti. Sper sa fii fericita, sa iti mearga bine , sa iti traiesti visul …. Cum de multe ori ti`am spus , nu voi mai deranja … Nici macar cu o privire … Ramas bun , scumpa mea… Ai fost scanteia ce m`a reaprins dupa atat de mult timp , dupa atat de multe momente in care ma gandeam tot mai des cum sa fac sa nu mai fiu … Ai reusit sa imi aduci zambetul pe chip , sa imi faci inima sa bata … Ai fost impulsul ce m`a readus la viata…Ai fost totul , totul , si nu , nu exagerez cand spun ca ai fost chiar TOTUL pentru mine….Am gresit , stiu , dar , am spus si mai sus , fara sa`mi dau seama , fara sa constientizez … Fara sa imi dau seama … daca as fi avut anii de atunci si mintea de acum ……Dar nu se poate scumpa mea …. Vei ramane “a mea bibi , a mea scumpa , al meu ingeras, a mea printesa, a mea scanteie , al meu luceafar in miez de noapte….Steaua de pe cerul intunecat…” …

 

 

 
Leave a comment

Posted by on February 15, 2014 in sentimente

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Doar Fara….

9655c_1259112  Alarma imi suna strident ….E in jur de ora 5 … Ma ridic agale din asternutul cald … Ma uit in jur , intuneric total … Verific mesajele … nimic primit …. Dezamagirea mi se instaleaza pe chip …. Imi iau medicamentele … Durerea de cap parca nu mai dispare …devine tot mai puternica, tot mai nesuferita…Dau sa ma ridic din pat , dar brusc, orbesc fara nici o explicatie … Ametesc, dureri de cap insuportabile … Ma sprijin de masuta roasa de timp … Ma duc in baie , imi spal fata mototolita si obosita…zabovesc inca un timp in fata oglinzii , privindu-ma de parca mi-as vedea reflexia pentru prima oara … Un chip gol …fara nici o expresie … Merg in bucatarie , imi torn cafeaua in cana … Incerc sa mananc ceva , dar , parca as incerca sa inghit pietre … Renunt …S-a intamplat prea …nu stiu …totul e ciudat … imagini imi apar in minte , momente, amintiri … ma intristeaza si mai tare … A trecut un an fara un cuvant macar…Ne-am regasit … Am vorbit … parca, mintindu-ne ca “poate fi ceva” … Am gresit destul de mult … A gresit destul de mult … dar aruncam vina de la unul la altul … M-am schimbat , am incercat , am reusit .. Nu intelege … Imi e greu, dar nu am incotro … Mi-a spus ca nu se mai poate .. ca nu are nici un rost , nu exista un viitor pentru noi … Provenim din medii diferite … Ea , o fata dintr-o familie destul de instarita , avand de toate , nestiind ce inseamna lipsa… Eu , golan de mic … Am crescut singur, m-am descurcat singur … Nu am avut cui sa cer , nu m-a ajutat nimeni niciodata… Parca fiind renegat de toti , in unele momente regretand ca exist. .. Dar merg mai departe ….

Persoane noi , anturaj nou, locuri noi…Toate si-au lasat amprenta asupra ei …. Nu mai e aceeasi … Nici macar privirile ei nu mai sunt aceleasi … Nici macar cuvintele nu mai sunt la fel … Nici imbratisarile atat de calde … Se citeste retinerea si indoiala in chipul ei … Respingerea , ura , furia … Ii dau dreptate …. Am gresit in nenumarate randuri … M-a iertat de atatea ori .. DAR , in toti anii acestia , nu a inteles , cu toate greselile, toate tampeniile facute, o iubeam …. A ales sa “ramanem prieteni daca vrei, dar intre noi nu mai poate fi nimic..Niciodata…” …Cuvintele astea mi-au ramas intiparite …. “Sunt o boala pentru tine , poate o obsesie ” … Nu , nu esti o obsesie ….Doar te iubeam bleago … Te iubeam atat de mult …. Ma mint ca poate asa a fost sa fie …dar nu … nu asa trebuia sa fie … Ar fi trebuit sa fie altfel … Ar fi trebuit sa fim impreuna, sa fim fericiti , sa zambim, sa ne intelegem , sa ne acceptam asa cum suntem….Nu am prea multe….Nu am situatie materiala asa cum ar vrea ai ei , sau chiar si ea , nu am diplome prin casa atarnate de pereti , nu are cine sa ma sprijine…Dar ….

Au fost si momente frumoase… au fost clipe de vis , magice, in care ne alintam, ne imbratisam , si timpul se oprea in loc pentru noi … Au fost clipe in care ne certam , tipam , ne enervam … Au fost zile in care nu ne vorbeam deloc … Au fost zile in care vorbeam ore in sir , si parca tot nu ne era de-ajuns … Au fost zile in care am fost impreuna…Au fost zile in care am fost despartiti …. Timpul si-a lasat amprenta asupra noastra, asa cum si-o lasa asupra unui tablou …stricandu-i culorile…Timpul ne-a despartit , timpul ne-a impacat …. Dar timpul nostru s-a terminat …. Vrea sa mearga mai departe , parca reprosandu-mi ca o tin in loc , spunandu-mi cu alte cuvinte ca vrea ceva mai bun , ceva ce eu nu am … Si are dreptate … ce ii pot oferi eu , cu un salariu mizer , ce viitor poate avea langa mine ? Vrea altceva, vrea binele pentru ea … si vreau sa ii fie bine … Alergam dupa bani, alergam dupa lucruri materiale … Dar uitam cine suntem … ne pierdem pe drumul catre faima, avere , bani , si altele … Uitam ce e important …. Uitam ceea ce conteaza cel mai mult … Am vazut oameni , destui oameni , care nu aveau cine stie ce … isi traiau viata linistiti, in casuta lor , muncind zi de zi , avand ce le trebuie … Nu lux , nu lipsuri … O  viata normala …. Si erau fericiti , pentru ca traiau unul alaturi de celalalt , trecand IMPREUNA prin probleme , zile grele , suparari , certuri … Toti se cearta , orice persoana , e imposibil ca intr-un cuplu sa nu existe macar o ciondaneala … Imi lipseste … Dar nu o pot tine cu forta … Nu ii pot strica viata …. Raman amintirile , raman clipele in care ne strangeam in brate …. Timpul o sa ne desparta , timpul o sa ne instraineze…O sa ma uite, o sa uite multe momente, multe clipe…O sa uite ca am fost o data….O sa uite ca am fost personajele din poveste…..

Imi pare rau pentru toate greselile … Nu constientizam in acele momente cand le facem , ne dam seama dupa ce le facem …Gresim .. suntem oameni …toti o facem … Unii mai mult , altii mai putin … Regretam , suferim , tanjim, mergem mai departe …. A ales sa mearga mai departe fara mine … Ii respect decizia , intotdeauna avand un loc special in sufletul si inima mea … Pentru ca , pentru mine, ea a fost prima … Iti doresc tot binele din lume , tot ce e mai bun , toata fericirea ce nu ai avut-o langa mine, tot ceea ce iti doresti , si sa fie totul asa cum o sa vrei … Sa il accepte ai tai , sa fie de acord cu voi , si sa ai tot ce e mai bun …

 
Leave a comment

Posted by on January 12, 2014 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Fara raspuns

1185633_1441850729370424_1858365335_n  De parca s-ar intampla la nesfarsit … Din nou iarna … Job nou , oameni noi , alte locuri , alte persoane, alte intamplari …. Dar, parca aceeasi chestie care se intampla la nesfarsit : ea …. Parca blocat intr-un anumit interval de timp …. Parca rupt de realitate si aruncat undeva intr-un colt de haos si disperare …. Vine… Pleaca….Dispare….Reapare …. Fara nici o explicatie, fara nici o motivatie….Fara nici o hotarare….Fara nici un raspuns….Telefonul suna….Fara raspuns….Mesaje…fara raspuns….Intrebari ? Destule, acelasi rezultat : fara raspuns….

Se intampla deseori in viata , sa fii si print si cersetor … Se intampla sa zbori , sa plutesti , sa cazi , sa te ridici…Ti`e greu … Ca un foc arzand mocnit, rabufnesc….Incep sa tremur, incep sa tip , sa imi  strang pumnii si sa vreau sa ….sa……Desi, nu ar rezolva nimic …. incerc sa ma calmez, si nu , nu pot … pentru ca mi-e greu …destul de greu ,dupa atata timp, atatea amintiri , atatea clipe si momente … Sa vezi deodata un perete gol … Sa strangi in brate o sticla rece…Indiferenta, rece … Cu o nepasare cruda….S-a indepartand pasind pe varfuri , ca un copil tiptil tiptil … Sa fie altul , sa fie anturajul … Nici macar la asta n-am primit un raspuns…si cu siguranta n-o sa primesc… Se apropie ziua ei …Dar , nu voi mai fi eu acela care o va suna, o va alinta, si-si va dori sa o stranga in brate si sa o sarute … vor fi prietenii , noi , “noul” tip , noile cunostiinte … Lucrurile care le-a pretuit , si le-a plasat mai sus …Doare, dar e cruntul adevar….

Decembrie…Din nou … Rece. frig … Vantul sufla, imi usuca buzele,parca luand o data cu adierea rece si amintirea buzelor ei fierbinti ce inainte ma sarutau … Trecand prin locurile pline de amintiri , ca un film se deruleaza in fata ochilor amintiri pline de emotie …. Lacrimile vor s-o ia la vale , siroaie pe obrajii reci , dar ma abtin … Nu mai are nici un rost, oricum , nu se va intoarce …. Ii e bine… E fericita, se distreaza, s-a indepartat prin asta, cu ajutorul prietenilor, cu ajutorul distantei … si ma bucur pentru ea … O fata desteapta… Nu ca individul despre care vorbim , rau, dur, dar cu suflet de copil , care a sperat timp indelungat ca INCA e pentru el , si ca va fi langa el … dar nu …de data asta, tipul s-a inselat … Cu cartea noastra in mana , vad si ultima fila data la o parte , urmata de coperta groasa si roasa de timp , invechita…. Povestea a luat sfarsit , neavand un final fericit, ca majoritatea povestilor cu printese , cai albi si printi cu pantofi de clestar in mana …

Incercand sa trec peste toate, ma regasesc inca o data in …. alte lucruri … Lucruri pe care le-a urat… M-am indepartat de sticle…nu-mi fac bine … consecintele incep sa apara din vremurile in care spuneam ca ” eh, las`o dracu`, mai beau inca una ca n`am nici pe dracu`” … Timpul trece, cu totii imbatranim … Pe deoparte nervos, infuriat , pe deoparte frustrat , ma ridic rapid din pat , iau o sacosa , si incep sa arunc in ea tot …tot ce ma leaga de ea …..Puse bine, asteptarea urmatoarelor zile ma apasa….Poate nu e bine …dar … returnez tot … Pacat ca nu pot returna si alte lucruri …. Cicatricea va ramane, oricat as incerca sa ma indepartez, si amintirile , se vor pierde candva pe o poteca …. Ii vreau tot binele, sper sa fie bine, sa fie fericita, sa se distreze in continuare si fie ca prietenii, si “noul” sa ii fie aproape in momentele grele … Ma voi inchide pentru inca o vreme in mine, cinestie pentru cate primaveri , pana cand , “probabil” se vor arata din nou ghioceii de sub patura rece de zapada…..Prea multe ghilimele puse, prea mult sarcasm, prea multa indiferenta si nepasare … O reteta periculoasa….Tot ce incepe aprig , vijelios, se stinge rece, treptat …. si e pacat…..Dar …. oricat de greu imi va fi , oricat de dureros si de rau imi va fi ….. voi trece peste ……Intotdeauna am trecut …. Si incet incet, sper sa-mi recapat increderea in mine…..Insa…pana atunci ….un timp imi voi pune ordine in ganduri , desi sarbatorile bat la usa, toti zambesc fericiti si plini de viata pe strazi , voi incerca sa “zambesc” , lasand impresia ca “totul e bine” ….desi …pe dracu`, nimic nu`i bine …. Poate voi invata sa fiu din nou acel eu ….Acel vechi eu … parca era mai bine …. noul eu nu`i destul de bun , e folosit , aruncat, si…..gata….stop … Am promis ……

Sper , ca in curand , sa ma apuc de scris …sa ma REapuc … ma linisteste, ma moleseste….ma pierd printre randuri , ma pierd printre cuvinte, printre ore, minute , secunde…..Asa se va pierde si amintirea mea …printre atatea persoane noi , momente de fericire si distractie …. voi fi uitat ….

Pana atunci , iti doresc multa sanatate …Multa fericire, o zi de nastere de neuitat, alaturi de ai tai, prieteni, amici ,cunostiinte, si el…Acel el ce va fi special pentru tine … Iti urez toate cele bune , numai impliniri , si tot ce e mai bun …. Iar eu … Ca un fulg de nea purtat in zare , la fel voi fi purtat departe de tine …. Ramai cu bine….

 

A.A.M.

 
Leave a comment

Posted by on December 4, 2013 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Otrava

ImagineOtrava….atat de multa in sufletele unora…atat de multa in gurile altora….Cu totii o injectam in suflete, prin fapte, sau prin vorbe…Cu totii gresim , cu totii facem rau , intentionat sau neintentionat…Trist e ca o facem tot mai des, fara sa constientizam ca facem rau acelor persoane, carora fie ca vrem , fie ca nu, le gresim constant…Si in loc de iertare, in loc sa facem ceva sa reparam greseala, aruncam cu venin, aruncam cu vorbe, aruncam cuvinte care dor, fac rau , si ne comportam ca animalele….fara suflet, reci si fara pic de remuscare, dam vina pe cei carora le gresim … Desi , noi fiind vinovati , impinsi de orgoliul prostesc invinovatim pe altii de faptele noastre….Cuvinte grele, spuse la nervi, la suparare, din gelozie sau pur si simplu pentru a ne face pe noi sa ne simtim bine, care ne dau impresia ca ne scapa de orice vina, afecteaza pe cei de langa noi emotional puternic … Isi pierd increderea in sine , isi pierd increderea in oameni , se invinovatesc si isi pierd si farama de caldura ce le`a mai ramas in suflet….

Atunci cand reactionezi impulsiv, din dragoste, devii protector, iti pasa, vrei tot ce e mai bun pentru persoana de langa tine , sa`i oferi pana si inima din piept, sa o tii strans in brate, sa ii oferi toata dragostea ce o porti in tine…Vrei ca totul sa fie perfect, sa fie bine, sa fiti doar voi…unul in bratele celuilalt…sa adormiti imbratisati, sa va sarutati , si diminetile sa va treziti zambindu`va, imbratisandu`va din nou, la nesfarsit, timpul ne mai avand nici o putere asupra voastra….Legati de destin , orbiti de sentimente puternice, nu vedem ca totusi , unii poarta masti grele, zambete false si nepasare in inima… Nu vedem ca cei pe care ii consideram apropiati, prieteni , sunt cei mai aprigi dusmani ….

Orbit de dragoste, nu am vazut de fapt ce se ascunde sub acele chipuri zambitoare, sub acele fete nevinovate si “inocente” … Tind sa cred ca nu mai e nimeni care sa ma inteleaga…care sa ma accepte, care sa vada intr`adevar ca nu sunt un om rau … Sa inteleaga ca SUNT OM , gresesc, iubesc, sufar…. Sa inteleaga ca sunt trist, sunt fericit, ma doare … Sa inteleaga ca am fost ranit….mi`a fost greu, si toate m`au schimbat…. Sa vada ca sunt sensibil, sub aceasta masca de “dur” fara sentimente, rece, “fara scrupule” , rau…sub toata aceste aspecte, totusi, e un suflet… O inima care imi bate in piept, ranita de prea multe ori , un suflet golit si chinuit de nenumarate ori …. Un om, cu mult diferit de toti ceilalti … Nu, nu sunt perfect…Nici pe departe…am pacatele mele, grele, multe si rele…Am defecte, ca orice persoana, dar am un suflet bland….Si nu, nu sunt “printul” din povesti, nu sunt nici macar un tip “dragut” de care sa te indragostesti la prima vedere… Nu sunt un tip cu o situatie materiala buna, nu sunt baiatul cuminte si care nu are habar de multe….Sunt acela pe care sa`l iubesti, sa`l tii in brate, sa te gandesti la el , si acela de care sa fugi cand l`ai ranit…Razbunator, crud, fara remuscari si fara pareri de rau atunci cand i`ai facut rau…. Sunt om … Neputincios in fata timpului, neputincios in fata dragostei, fara a putea controla de cine sa se indragosteasca, pe cine sa iubeasca , si cat… Sunt om … Sunt un om ca voi toti , care sufera, caruia ii pica greu cuvinte spuse din rautate, sau doar la suparare…Ma consum, si ma consuma tot ce se intampla in jur …. Ma doare cand vad cati oameni falsi , cati prefacuti si cati “mancatori” ai in jur , “prieteni” care iti “sunt aproape” doar atata timp cat ii poti ajuta…apoi, ca prin minune, dispar…

Otrava din gurile lor, ajung in sufletul tau…Te doare, incepi sa te intrebi cu ce dracu ai gresit, ce ai facut gresit….Incerci sa faci pe plac, ingenunchezi si te injosesti, pana la limita… Dar nu le pasa… Te considera vinovat, esti vinovat intr`o oarecare masura, dar ei sunt sfinti… Nu au gresit, nu au nici o vina….Nu esti dator fata de nimeni, si nu am nici o datorie fata de nimeni sa port aceasta “cruce” grea pe umeri, din cauza acelora care fie vor doar sa te raneasca, sau o fac fara sa constientizeze, fara sa realizeze ca te doare, ca suferi de pe urma actiunilor si cuvintelor lor …Te inchizi in tine, te refugiezi in vicii, te ascunzi in singuratate…….Te considera nebun, atunci cand le vrei binele, cand le faci pe plac , atunci cand esti grijuliu .. Te considera posesiv atunci cand o vrei doar pentru tine, cand o vrei in bratele tale seara inainte sa adoarma, cand vrei sa o saruti pe frunte atunci cand se trezeste … Te considera vinovat pentru ca te doare, si iti face rau, atunci cand te superi si turbezi ca te lasa pentru altul, ca te jigneste, ca te respinge fara sa`i fi facut nimic, ca te indeparteaza prin tot ce face si spune…. Dar nu stie ca tu o iubesti …. O iubesti , te gandesti la ea, iti faci griji pentru ea, pentru ca iti pasa, pentru ca nu stii ce face, unde este, sau ce se intampla cu ea …. Dar…. La ce bun? Pentru ce? Pentru ce toata dragostea din univers pentru ea, cand te respinge, si il vrea pe fostul sau pe altul ? Chiar daca ii oferi tot ce vrea, ii spui cuvinte frumoase, razi si glumesti cu ea, o tii in brate si o saruti, esti sufocant, esti nesuferit, si s`a saturat de tine….De ce ? Pentru ca asa e natura umana ….. Ii ranim pe cei care ne iubesc, ii iubim pe cei ce ne ranesc….

Si`mi pare rau….imi pare rau ca inca o data am fost orbit de “dragostea” nebuna ce s`a infiripat in cateva momente de cand te`am vazut, imi pare rau ca te`am vrut doar pentru mine, langa mine….Imi pare rau, ca nu am vazut de fapt ce se ascundea in sufletul tau, in jurul tau, si ca totul de fapt a fost….nici macar nu stiu ce a insemnat pentru tine… Pentru mine, a fost “visul devenit realitate” pentru cateva zile… A fost tot ceea ce imi doream, acele cateva ore in care adormeam imbratisati, in care ne vedeam,ne certam, radeam….Uitam de tot ce a fost, de toate momentele grele prin care am trecut, si eram fericit….Imi pare rau ca nu ai putut vedea in sufletul meu, dincolo de gurile rele ale celor din jur, si ai crezut in cuvintele lor, in loc de sufletul meu….Imi pare rau ca nu ai vazut ca sunt diferit, ca tin la tine, ca vreau sa iti ofer ceea ce el nu ti`a oferit, dragoste, imbratisari si vorbe bune, in loc de batai , vorbe urate si fapte nesabuite……..

-K-

“Tempus fugit, sicut nubes, quasi naves, velut umbras…”

 
Leave a comment

Posted by on August 8, 2013 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Asylum

ImagineDe fiecare data cand spui ca totul incepe sa capete un sens, de fiecare data cand ai impresia si crezi ca totul incepe sa fie bine , de fiecare data cand crezi ai trecut peste toate , prin toate , si ca ai reusit sa mergi mai departe, se intampla …. Se intampla din nou, si din nou, si din nou … la nesfarsit…. Dupa un timp indelungat , dupa atatea nopti, zile, saptamani, luni , fara ca macar sa imi mai aduc aminte de ce a fost …. Revine , ca un uragan , ca o furtuna ce incepe din seninul crud …  La inceput , nu a fost nimic … i-am vorbit … am privit-o si parca imi era dor de tot ce a fost … m-a impins si mi-a vorbit rece, de parca as fi fost doar un strain … a plecat … Dupa, o vad cu un altul …. Pur si simplu am simtit ca …. nu stiu , o furie nebuna , o ura de nedescris, intreaga nebunie dintr-un sanatoriu parca s-a varsat in mine …. pe loc am turbat …. condus de furia nebuna , fara pic de control asupra mea, asupra faptelor, vorbelor si comportamentului meu …. Acea farama de ratiune din subconstient m-a tinut in frau , mi-a spus sa ma calmez si sa o las , ca nu se merita …. Si nu se merita… Daca pentru o masina , pentru bani, pentru niste promisiuni in vant o persoana se schimba total….atunci nu, nu merita … chiar nu merita … Si as fi putut … impins de nebunie, de furie si de lipsa de control totala, sa le fac mult rau, practic sa-i distrug … dar nu …. am preferat sa nu … sa vad totul , dar sa nu fac nimic …. E ceva de nedescris, ceea ce am simtit aseara….Prea putine cuvinte , prea putine sa pot explica …. Si totusi , fara sa-mi mai pese de ceva , am luat-o razna … De ce , nu-mi pot explica….doar…s-a intamplat……

 

Si daca pentru oameni, pentru ele, pentru ei , pentru toti, partea materiala , frumusetea, pe care azi o ai, maine nu mai e,renumele conteaza mai mult , atunci ma intreb , pentru noi , cei simpli, ce nu avem multe de oferit , decat imbratisarea calda , refugiul in bratele noastre in care sa te arunci atunci cand ai cea mai mare nevoie , in care gasesti vorbe ce iti alina sufletul cand iti e cel mai greu, in momente de cumpana , in momentele in care cedezi psihic, cand fizic nu mai esti apt nici sa te misti … Atunci , noi, cei “saraci si prosti” , ce valoare avem ? Cine stie sa ne pretuiasca? Nimeni….Ramanem cu speranta ca intr-o buna zi , totul va fi bine … Totul va fi doar un cosmar, un vis urat, din care ne vom trezi in bratele celui, sau celei iubite, care ne va zambi, ne va lua in brate si ne va spune “buna dimineata scumpule” … Da, visez… Asta mi-a mai ramas… Sa visez… Realitatea e cruda si crunta, in fiecare moment vezi persoanele care iti sunt “prieteni” cum te injunghie , cum isi dau arama pe fata, cum te vand precum Iuda, pe arginti … Dar, daca ar fi obtinut ceva, era de inteles…nici macar acei “arginti” nu-i obtin din a-ti face rau…

Si ne ducem viata usor, incet, printre ropote de straini, printre lacrimi pe care nu le vede nimeni , printre nopti albe, lungi, goale, printre sticle, fum si ganduri peste ganduri….Ne ducem viata visand si sperand ca acea persoana sa apara mai repede, sa fie langa noi, sa ne linisteasca in momente grele, sa ne calmeze, sa ne ocroteasca….Om nu mai sunt de mult …. e imposibil , sa treci prin atatea, si sa ramai acelasi .. nu … nu mai sunt acelasi…Am devenit rece, rau, crunt, fara mila, crud , un animal … si totusi , tanjesc dupa alinare….Vreau acea persoana care sa aiba rabdare, sa ma invete totul de la zero, ca pe un nou nascut …. Ca pe un om nou …. sa devin altcineva…dar mi-e imposibil…..Singur, mi-e imposibil …. si mi-e greu … dar nimanui nu ii pasa, si nu vreau sa ii pese nimanui … Eu , si voi ce inca imi cititi randurile , cei ce va regasiti printre ele , stiti cum e sa iti pierzi controlul , sa fii nebun, sa iti revii , si sa innebunesti iarasi … Singurul lucru ce ma mai alina, e gandul ca nu sunt singur … in lumea asta, oriunde, sunt altii ca si mine … Tradati, batjocoriti , ingenuncheati , care totusi , au puterea de a se ridica si a merge mai departe … Rabdare, speranta, putere, si ganduri bune va doresc tuturor celor care sunteti ca mine … Celor care au pierdut tot ce le era mai de pret, in care si-au pus toata speranta, toate visurile, si care au plecat luandu-le  tot ….

Am pierdut multe… O sa pierd si mai multe….Sunt constient…stiu asta… O sa fie si alte momente in care voi ceda, in care voi crede ca nu mai are nici un rost, ca nu mai e nici o scapare, nici o iesire, nici o modalitate de a iesi din visul asta urat ….Vor mai fi si alte zile in care voi cauta disperat alinare, o imbratisare, vor fi si alte nopti albe, nedormite, pline de neliniste, dar voi continua… Voi continua sa merg, sa merg catre speranta…voi incepe sa alerg, sa las in urma totul, tot ce a fost , tot ce este …. Ma voi indrepta spre viitor, voi renunta sa mai ascult vorbe rele, sa mai vad lucruri ce imi vor face rau si ma vor rani … Voi indeparta tot ce ma doare, ce imi face rau….

“Between light and darkness,good and evil, enraged,anxious,frightened and still fearless, between redemption and being guilty…..I fought myself for too long….but now,nothing stays between thoose things…I just let it go…..and let things happen….You just made me unleash every remain of hatred buried deep inside my soul….Now….I’m free…..Unleashed…..Unchained…”

 
Leave a comment

Posted by on July 27, 2013 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 455 other followers